Dezvoltare locală integrată în Oraşul Zlatna
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Monografie

Cele mai vechi vestigii ale localităţii datează de la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, constând dintr-un depozit de obiecte de bronz. Începuturile istoriei localităţii menţionate în izvoarele scrise se plasează în epoca daco-romană, când s-a numit Ampelum. • Împăraţii romani au luat în stăpânire minele de aur din această zonă printr-un reprezentant direct numit “procurator aurariarum” care îşi avea sediul aici. Primul procurator instalat de împăratul Traian s-a numit Marcus Ulpiu Herminus. Prima atestare documentară sub denumirea de Ampelum datează din anul 158 d. Hr. pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, oraşul Ampellum a fost ridicat la rangul de municipium şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. După părăsirea Daciei de către romani, rămâne un important centru de continuitate şi formare a poporului şi limbii romane şi primeşte toponimicul de Zlatna, după bogăţia lui în aur. Oraşul Zlatna este numit “ Poarta de intrare în ŢARA DE PIATRĂ “ (Munţii Apuseni).

În Evul Mediu este amintit, la 1201, sub denumirea de “ Ţara Abrudului şi Zlatnei”, zonă care în secolul al XIII-lea este donată de regii Ungariei capitlului bisericii romano-catolice din Alba Iulia.

În sec. al XVI-lea, în epoca Principatului, devine domeniu fiscal arendat mereu unor străini care supun populaţia unei exploatări nemiloase. In anii 1619-1620, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629) a colonizat la Zlatna câteva sute de mineri germani şi slovaci.

În anul 1771, la Zlatna funcţiona o “şcoală montanistică”, ce pregătea specialişti pentru minerit. Începând cu anul 1790, la Zlatna a funcţionat o şcoală importantă de curs mediu numită “Gimnaziu umanistic”, transformată apoi în “Gimnaziu crăiesc”, unde au studiat şi s-au format importante personalităţi culturale şi politice din Munţii Apuseni, printre care Alexandru Sterca Sulutiu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru Ioanete, Petru Dobra, Iosif Sterca Sulutiu şi Avram Iancu. Protocolul gimnazial cuprinde situaţia şcolară notată cu calificativul “Eminens”, a lui Avram Iancu din anii 1839-1840. Vasile Pop, părintele bibliografiei româneşti vechi, a fost medic în Zlatna între anii 1830-1844, timp în care a întreţinut legături cu Gheorghe Bariţiu şi Timotei Cipariu în vederea editării “Gazetei de Transilvania” şi a “Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

Datorită avocatului Petru Dobra, Zlatna a devenit un puternic centru al revoluţiei de la 1848. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra organizează aici, la 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti de la 1848 din această zonă.

După revoluţia din 1848, Zlatna rămâne un puternic centru al mişcării naţionale şi muncitoreşti.

La începutul sec. XX se înfiinţează o Şcoală de artă şi meserii unde studiază, şi îşi începe activitatea renumitul sculptor Cornel Medrea.

Peste 1500 de români din Zlatna şi satele aparţinătoare au luat parte la marele act al Unirii din 1918 de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Din acelaşi an, Uzinele din Zlatna au fost preluate de statul român şi funcţionau cu două secţii: metalurgică şi chimică. Din această uzină s-au obţinut importante cantităţi de aur şi argint în perioada interbelică. După anul 1930 numărul salariaţilor se apropia de 300. În anii celui de-al doilea Război Mondial, ziarul local “Detunata” ia atitudine împotriva Dictatului de la Viena prin care s-a răpit României Ardealul de Nord. În anii postbelici Zlatna cunoaste o evoluţie industrială în care, din nefericire, sunt neglijate problemele de mediu. Prin extinderea uzinei apar noi secţii: de sulfaţi, acid sulfuric, pulbere de aluminiu. Cu toate că localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, decenii la rând în secolul trecut a avut statut de aşezare rurală. Localitatea Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

Mai multe detalii pe: http://www.primaria-zlatna.ro/

 

 

 

 

 

 

 

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 Axa prioritară 4: „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”
Titlul proiectului: „Dezvoltare Locala Integrata in Orasul Zlatna” ID proiect: POCU/140/4/2/115241 Beneficiar: Oraş Zlatna, Județul Alba. Conţinutul acestor materiale aferente site-ului nu reprezintă obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, vizitati www.fonduri-ue.ro